Maxim Alexei din satul Molovata Nouă, raionul Dubăsari este un tânăr care a reușit să-și transforme pasiunea din copilărie într-o afacere prosperă.
Pasiunea – de a face jucării din lemn – a fost moștenită de la bunicul și tatăl său și l-a determinat să deschidă un atelier modern unde acum produce jucăriile.
„Tatăl meu prelucra lemnul, la fel ca și tatăl său. Acest meșteșug s-a transmis din generație în generație. În adolescență eram pasionat de sport, dar când a venit timpul să aleg ce vreau să fac în continuare, fără să mă gândesc am ales sculptura în lemn”, mărturisește tânărul.
Maxim a început să facă jucării din lemn acum aproximativ doisprezece ani. Atunci, tatăl său i-a propus să confecționeze câteva mașinuțe pentru nepotul său – fiul lui Maxim, Kiril.
„Am sculptat câteva jucării și i le-am dat lui Kiril și fiicei mele mai mici să se joace, aproape că s-au certat de la ele. Atunci, tata m-a încurajat să facem câteva modele în plus și să le scoatem la vânzare”, povestește meșterul.
Așa a început Maxim să vândă jucării la târguri și pe străzile din Chișinău. „Îmi amintesc bine – spune el – stăteam cu jucăriile pe bulevardul Ștefan cel Mare, pe strada Tighina, cu o masă mică. Era greu. Dar au fost și momente frumoase. Așa am intrat în lumea jucăriilor.”
Maxim Alexei a optat mereu pentru un mod sustenabil de a produce jucăriile. Astfel, lemnul folosit în producerea jucăriilor este cumpărat de la localnicii din Molovata Nouă sau din împrejurimi. Maxim alege să folosească cel mai des lemnul de la pomii fructiferi, pentru a le oferi jucăriilor o textură deosebită. În plus, e și o modalitate de a refolosi resursele naturale.
„În mare parte la producerea jucăriilor folosim pomi fructiferi cum ar fi nucul, dudul, părul, cireşul. Materia primă o luăm de la oamenii din sat”, spune Maxim.
Prietenie transformată în parteneriat de afaceri
Pe una dintre străzile din Chișinău, Maxim și jucăriile sale din lemn au fost remarcați de Irina Agafița, organizatoare a festivalurilor etno Ia Mania și Mai Dulce.
„L-am cunoscut pe Maxim când își vindea jucăriile în stradă. Atunci, la fel ca și acum, mă ocupam de organizarea meșterilor populari care vroiau să participe la evenimente și festivaluri. Așa am făcut cunoștință cu el și în timp am devenit prieteni”, povestește Irina.
Cu toate acestea, colaborarea dintre Irina și Maxim s-a confruntat cu provocări atunci când a început pandemia de COVID-19, deoarece tânărul până atunci își vindea jucăriile doar la evenimente. Incertitudinea l-a determinat pe tânăr să se gândească serios să-și găsească un loc de muncă în străinătate, întrucât nu își mai putea întreține financiar familia. Ca răspuns, Irina i-a sugerat să lanseze un magazin online pentru a expune și comercializa jucăriile. Așa a apărut brandul de jucării PINO.
Oportunitate de extindere cu suportul UE
Pentru a-și extinde afacerea, prin intermediul Fundației Est Europene, Maxim și Irina au obținut un grant în valoare de 37.500 euro, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia în cadrul proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”. Investiția a fost direcționată pentru construcţia din temelie a unui atelier modern, supraetajat, care le va permite să producă mai multe jucării şi să angajeze mai multe persoane din localitate.
„În cadrul acestui proiect construim hala de producere, unde vom avea și o sală în care vom organiza ateliere pentru copii. Ne dorim să cumpărăm câteva utilaje care ne vor permite să avem o capacitate de producere mai mare şi să producem modele noi de jucării. Visul nostru este să colaborăm cu magazine mari de peste hotare şi să exportăm produsele noastre”, afirmă cu încredere Irina Agafiţa.
O altă idee de viitor este crearea unui spațiu „de poveste” pentru copiii de pe ambele maluri ale Nistrului.
„Pe malul râului Nistru, Maxim are un teren înconjurat de copaci de pin și ne gândim acolo să construim un atelier și un spațiu deschis unde atât copiii, cât și părinții, să se poată reconecta prin jocuri în natură. E un proiect grandios la care visăm”, mărturisește Irina.