„În viaţă nu contează felul în care cazi, ci modul în care te ridici!”. Acest adevăr este, cu siguranţă, perfect valabil şi pentru sectorul vitivinicol din Republica Moldova, care, după primul embargo impus de Federaţia Rusă în 2006 şi al doilea în 2013, a găsit forţa necesară ca, încet, dar sigur, să se refacă.
Interdicţia de a exporta vin în Federaţia Rusă, care până în anul 2006 era principala piaţă de desfacere a producţiei vinicole moldoveneşti, unde se exporta în jur de 80-90%, a provocat ramurii vitivinicole o recesiune profundă, cauzând prejudicii considerabile, estimate la sute de milioane de euro. În acelaşi timp, însă, aceasta a avut şi laturile sale pozitive, determinând viticultorii şi vinificatorii, în particular, şi autorităţile, în general, să analizeze situaţia la rece în încercarea de a identifica soluţii, pentru a nu lăsa să moară un sector de mare valoare.
Restructurarea ramurii vitivinicole a presupus un efort considerabil din partea sectorului pentru a identifica posibilităţi de diversificare a pieţei de desfacere şi asigurare a autenticităţii producţiei vinicole fabricate, a înfiinţa noi plantaţii de viţă de vie şi a retehnologiza întreprinderile vinicole după cele mai înalte standarde europene, a îmbunătăţi calitatea vinului şi a promova producţia de vin sub un brand comun de ţară.
Evident, toate aceste realizări au presupus resurse financiare substanţiale, pe care ramura nu ar fi fost în stare să le suporte de una singură. Prin urmare, Guvernul Republicii Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi-au unit eforturile pentru a elabora Programul de restructurare a Sectorului Vitivinicol (Filiera Vinului) implementat în perioada 2012-2017 şi co-finanţat de UE, ca parte a iniţiativei sale EU4Business de a sprijini dezvoltarea sectorului privat în regiune. Prin intermediul Programului, BEI acordă un împrumut în valoare de 75 mil. euro pe o perioadă de 12 ani cu o dobândă de aproximativ 5%. În rezultat, mulţi vinificatori care luptau pentru supravieţuire au putut să respire mai uşor, având posibilităţi de dezvoltare a sectorului.
Alianţa-Vin, o întreprindere cu o istorie de peste şapte decenii, amplasată în zona de centru a ţării, în or. Străşeni, a beneficiat de un împrumut în valoare de 500 mii euro prin intermediul Programului „Filiera Vinului”. Aşa cum fermentarea vinului reprezintă cel mai important proces tehnologic, întreprinderea a decis să-şi completeze cu aceste resurse numărul necesar de vase din inox.
„Recipientele pe care le foloseam erau de prin anii 1950 şi la gradul de uzură pe care îl aveau nu mai exista nicio şansă pentru a fi reparate”, spune tehnologul întreprinderii, Vladimir Miron, care activează în domeniu de mai bine de trei decenii. Fiind în al doilea an de exploatare, noile vase din inox, care menţin o temperatură constantă în procesul de fermentare şi exclud oxidarea strugurilor şi a mustului în urma contactului cu aerul, şi-au demonstrat eficienţa. „Ne-am convins ce înseamnă un vas produs la standarde moderne, din inox inoxidabil certificat la nivel european. Noile condiţii de producere influenţează direct asupra calităţii vinului”, dă asigurări tehnologul.
Agrogled, o companie vinicolă din sudul ţării, a ales o altă direcţie pentru a investi resursele creditare contractate de la BEI, obţinute prin intermediul aceluiaşi Program EU4Business. Cele 2 mil. euro au fost folosite pentru plantarea a câteva sute de hectare de viţă de vie, dar şi pentru construcţia unui lac de acumulare a apei, care a soluţionat problema irigării.
„Au fost plantate cele mai solicitate soiuri de viţă de vie – Pinot, Cabernet-Sauvignon, Chardonnay, Merlot, Sauvignon. Acestea sunt soiuri tradiţionale pe care consumatorul le apreciază”, spune directorul financiar al companiei, Iurii Gurgurov. „Noi preţuim eforturile financiare întreprinse în ultima perioadă pentru susţinerea sectorului vitivinicol, însă considerăm că pentru o dezvoltare sigură a domeniului elementul principal îl constituie piaţa de desfacere. La moment, principalele noastre pieţe de desfacere sunt Germania şi România”, spune el.
Restructurarea branşei vitivinicole a reprezentat o şansă de dezvoltare şi pentru industriile conexe, pentru a susţine procesul de relansare a sectorului vitivinicol. Un exemplu în acest sens este construcţia unei fabrici pentru producţia locală de piloni din beton armat de înaltă calitate, esenţiali pentru creşterea viţei de vie.
Două companii, Fortus SRL şi Cebacot SRL, şi-au unit eforturile pentru a lansa o nouă afacere în domeniul producerii pilonilor din beton armat pentru plantarea viţei de vie şi a livezilor. Investiţia totală de peste 2 mil. euro în construcţia şi dotarea unei uzine la periferia comunei Stăuceni, din preajma Chişinăului, a fost susţinută de un credit oferit de BEI prin intermediul Programului „Filiera Vinului” în valoare de 1,33 mil. euro.
„La producerea stâlpilor sunt utilizate cele mai noi şi performante tehnologii italiene, bazate pe comprimare, care asigură stâlpilor atât duritate, cât şi elasticitate”, spune administratorul Fortus SRL, Vladimir Zanovei, explicând importanţa respectării unor tehnologii speciale, inclusiv la capitolul construcţiei carcasei din stâlpi din beton şi sârmă, care să permită creşterea corectă a butucului şi menţinerea greutăţii strugurilor. „Dacă sistemul anterior de plantare a viţei de vie permitea recoltarea a 15 tone la ha, acum putem vorbi şi de 45 tone la ha. Este mai rentabil să prelucrezi 10 ha, decât 30 ha, având aceeaşi productivitate”, spune omul de afaceri. Costul unui stâlp din beton armat produs în Moldova este de 165 lei (8 euro), comparativ cu 25 de euro în cazul celor de import. Aceştia au o garanţie de cel puţin 50 de ani.
Din suma totală a creditului oferit de BEI în valoare de 75 mil. euro, 5% este destinat domeniului ştiinţei şi inovării. Unul dintre beneficiarii principali ai acestui suport financiar este Catedra de Enologie şi Secţia de microvinificaţie din cadrul Universităţii Tehnice din Moldova. Investiţia totală s-a estimat la circa 4 mil. euro, dintre care 1,85 mil. euro au fost acordate prin intermediul Programului „Filiera Vinului”, iar restul sumei a reprezentat contribuţia universităţii. De altfel, lucrări de modernizare la catedră nu au fost făcute de mai bine de 50 de ani, prin urmare, investiţiile au fost mai mult decât binevenite.
Astăzi, studenţii şi profesorii au la dispoziţie cel mai performant utilaj de nivel european pentru a investiga calitatea vinului şi a face cercetări în domeniul vinificaţiei, care sunt esenţiale pentru dezvoltarea corespunzătoare a sectorului vitivinicol. „Mai mult, renovarea catedrei a permis stabilirea unor contacte de colaborare cu universităţile din străinătate. Având asemenea condiţii de activitate şi cercetare, fiind chiar mai bine dotaţi decât unele universităţi europene, suntem priviţi altfel de către colegii noştri de peste hotare”, spune Anatol Bălănuţă, şeful Catedrei Enologie din cadrul Facultăţii ”Tehnologie şi management în industria alimentară”.
Adiţional la resursele creditare de 75 mil. euro oferite de BEI, Guvernul Moldovei beneficiază din partea UE şi de un proiect de asistenţă tehnică în valoare de 2 mil. euro pentru diferite activităţi, inclusiv pentru implicarea consultanţilor străini care ajută la modernizarea şi reutilarea fabricilor de prelucrare a strugurilor, dar şi pentru vizite şi schimb de experienţă peste hotare. Toate acestea sunt parte a obiectivului EU4Business de a susţine întreprinderile mici şi mijlocii atât din punct de vedere financiar, cât şi logistic pentru a le valorifica potenţialul, astfel încât să poată profita de oportunităţile oferite de comerţul liber cu UE, creând locuri de muncă şi contribuind la creşterea economică a Republicii Moldova.
„Având aceste investiţii întreg sectorul simte o încurajare”, consideră Bălănuţă, iar în consecinţă, „se observă şi o creştere a calităţii vinurilor moldoveneşti. Deşi există încă multe probleme, în prezent ţara noastră poate concura de la egal la egal cu vinurile din alte state”.
În luna octombrie, când este în toi procesul de recoltare şi procesare a strugurilor, în Secţia de microvinificaţie din cadrul facultăţii miroase a struguri proaspăt zdrobiţi. Studenţii, ghidaţi de dascălii lor, învaţă să producă un vin de calitate. După absolvire, ei speră să activeze în domeniul tehnologiei vinului, aici, acasă. „Condiţiile de activitate în această Secţie de microvinificaţie sunt chiar mai bune decât la unele companii de vinificaţie din Moldova. Pentru a obţine un vin bun, alături de struguri este necesar să ai la dispoziţie şi instrumentarul tehnic care să asigure vinului o calitate ireproşabilă. Noi avem acest utilaj, respectiv avem toate ingredientele necesare pentru a produce un vin de calitate”, spune Ilie Bunescu, student anul II.
Imaginea unei companii este esenţială pentru a atrage consumatori şi a spori vânzările. Aceasta este convingerea companiei Vinăria din Vale, un beneficiar al unui alt proiect EU4Business, implementat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Vinăria din Vale, care este o afacere de familie de la sudul ţării, a utilizat suportul BERD pentru crearea site-ului companiei. „Când am început să progresăm în dezvoltarea afacerii, am simţit nevoia unui astfel de instrument pentru a ne face cunoscuţi atât pe piaţa locală, cât şi pe cea internaţională. Pagina web ne-a ajutat foarte mult să ne informăm consumatorii despre produsele noastre şi rezultatele obţinute la diverse concursuri internaţionale. Fără îndoială, acest suport ne-a ajutat să ne dezvoltăm afacerea de familie şi să ne sporim numărul de consumatori”, explică directorul pe marketing Vinăria din Vale, Elena Davidescu.
În prezent, principala piaţă de desfacere a vinurilor moldoveneşti este cea a UE. Lovitura dată de Federaţia Rusă i-a determinat pe vinificatori să-şi diversifice piaţa. Învăţând lecţia, aceştia şi-au reorientat exporturile nu doar spre UE, dar şi spre SUA sau Asia.
Elena Davidescu este convinsă că vinul moldovenesc are perspective. „Moldova este o ţară cu soluri roditoare. Avem soare şi cernoziom - doi factori de mediu care sunt propice creşterii unor struguri de calitate”, conchide ea.
Cu suportul oferit de UE, precum şi cu bunăvoinţa reprezentanţilor tuturor celor implicaţi în procesul producţiei viticole, locuitorii ţării şi întreaga regiune au fost martorii modului în care industria vinicolă din Moldova s-a relansat, depăşind obstacolele cu care s-a confruntat recent şi devenind un jucător competitiv pe piaţa europeană şi internaţională.
*******************************
Din dosarul Profit
În cadrul Programului ”Filiera Vinului” investiţiile totale în reabilitarea şi dezvoltarea întregului lanţ valoric al industriei vitivinicole au depăşit 104 mil. euro, dintre care circa 50 mil. euro sunt bani proveniţi din sursele Băncii Europene de Investiţii, debursaţi din suma totală de 75 mil. euro.
Programul a permis restructurarea şi înfiinţarea a 2271 hectare de viţă de vie de soiuri tehnice, realizarea a 71 de proiecte investiţionale, modernizarea şi retehnologizarea conform standardelor de calitate internaţionale a 55 de vinării, investiţiile totale fiind de peste 74 mil. euro. De asemenea, au fost efectuate investiţii de peste 22 mil. euro în modernizarea a opt întreprinderi din industria conexă, care produc ambalaj ecologic, accesorii pentru îmbutelierea vinului, echipamente vitivinicole ce corespund standardelor UE. În total, investiţiile în vii şi tehnologii de producere au constituit 330 mil. euro în ultimii 10 ani.
Industria vinicolă reprezintă 3,2% din PIB-ul Republicii Moldova şi 7,5% din totalul de exporturi. În sector activează circa 150 de întreprinderi şi sunt angajate peste 250 000 persoane.
Autor: Mariana Tabuncic
Acest articol este realizat în cadrul proiectului ”Vecinii UE est”. Opiniile exprimate aparţin exclusiv autorului.
